(ascult)

imi indrept spatele / imi pun
mainile in poala
uneori imi
inclin putin capul / uneori dau
necontrolat din cap

ascult atent si incordat
ca si cum
numai asta ma tine

ascult atent si incordat
imi strang buzele



lumea imi spune despre cum s-a indragostit si acum invata sa astepte. despre dragostea asta care ocupa totul inauntrul lor. despre cum nu stie sa se contrloeze si exploadeaza inspre inauntru. despre cicatricile pe care si le fac. daca merita sa aiba un copil acum sau m tarziu. despre cum se inalta pereti cand vb cu cineva. imi strang buzele si ascult m departe. nu pot da niciodata sfaturi si, cand ii judec, ma taie ceva pe dinauntru ca o lama. asa ca ascult m departe. fara sa fac nimic altceva. ascult m departe ca sa nu am o viata a mea. sa traiesc toate impreuna cu ei.

(curte)

am intrat azi într-o curte cum nu
credeam că poate fi vreuna downtown --
era

liniştea care se
lipeşte de tine când stai mult undeva cu uşa închisă şi
când ieşi

lucrurile te izbesc peste faţă –
am intrat azi într-o curte şi ar fi
fost aşa de cald şi frumos dacă erai şi tu

acolo –
m-am trântit într-un morman de frunze galbene şi
ar fi fost aşa de frumos dacă erai şi tu acolo –

era ca într-un local plin de fum – cu
oameni frumoşi care se
apleacă unul spre celălalt şi

eu stau undeva pe margine – zâmbesc –
vreau ca liniştea asta să fie pt tine –
eu stau undeva pe margine – zâmbesc –

m-am trântit într-un morman de frunze
eram îmbrăcat în blugii mei rupţi şi
într-un pulovăr vişiniu – mi-am dat fularul într-o parte

curtea era ca o casă părăsită în care se poate întâmpla orice
nu se auzea nimeni
aş fi putut cânta în liniştea aia –

ca într-un bar plin de fum în care nu se
aude nimic şi poţi spune
orice vrei –



pe drum înapoi, maşinile huruie, lumea care trece pe alături îşi trage glugile peste faţă / primii oameni cu mănuşi de toamna asta / umerii le sunt aduşi în faţă / cu cât e m frig, cu atât m repede umblă oamenii pe stradă / am trecut pe lângă nişte clădiri acoperite cu sticlă mată / reflecţia mea părea f iritată şi stresată / am râs / mi-am scos frunzele lipite de fular / lumea nu m stă la colţuri de stradă să vb / lumea e grăbită şi agitată –

am intrat într-un bar / a tb să stau cu primul cunoscut care s-a apropiat de mine acolo / dădeam din cap a 'da' şi cuvintele lui mă înveleau în dragoste multă / iubeşti lumea care te ascultă / aş fi vrut să dansez cu el / să-l îmbrăţişez şi să ne luăm în serios –

e ca atunci când intri brusc de afară într-o clădire întunecată şi mergi pe culoar / pete albicioase pe ochi şi niciun contur clar / pluteşti / ca o pungă prin aer, în deptul etajului 2, printre crengi, deasupra copacilor –